luni, 20 iulie 2009

the end...


Nu mai pot sa fac asta... am incercat atat de mult... m-am straduit sa fiu mai buna pentru tine... am incercat sa fiu cea pe care o cautai... am incercat sa ma fac placuta tie... sa spui ca eu sunt cea pe care o cauti... intotdeauna ti-am aratat k sunt aici pentru tine... am fost langa tine in toate momentele grele... te-am ascultat de cate ori ai avut nevoie de cineva care sa fie acolo si sa iti ofere sprijin neconditionat... am ascultat de fiecare data cand imi povesteai prin ce te-a facut EA sa treci, desi de fiecare data knd ii pronuntai numele imi sfasiai inima iar si iar... am fost langa tine mereu... dar se pare ca niciodata nu am fost de ajuns de buna pentru tine... am stat langa tine atata timp si nici macar o secunda nu m-ai observat... am crezut k pot fi doar prietena ta daca de asta aveai nevoie... si am fost dispusa sa fac orice... am crezut ca in timp o sa ma obisnuiesc... dar nu mai pot... am obosit... si ma simt atat de obosita si sleita de puteri incat nu mai pot sa plang... nu mai am lacrimi... nu pot concura cu ele... ele sunt aproape perfecte... au un machiaj perfect, o fata de portelan, corp de modele... eu... nu am nimic din toate astea sunt doar fata de alaturi , nu am nimic special... nu mai pot sa lupt contra curentului... nu mai pot sa strapung valurile... nu mai pot sa ma prefac ca totul e bine... pentru ca stiu ca nu o sa fie bine niciodata... poate nu e corect pentru niciunul dintre noi... dar eu am obosit... imi doresc sa fi fericit... si stiu ca poti sa fi fericit si fara mine foarte usor... stiu ca asta trebuie sa se termine... si cel mai bine se termina acum...

3 comentarii:

Eduard Ghitiu spunea...

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poarta cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.

Victoras spunea...

Ma regasesc in cuvintele tale, lumea e mica si e uimitor cate persoane pot avea aceleasi sentimente.
Cei care ne fac sa sufere in felul asta nu ne merita...oricat de mult ne-au intrat in sange.

o_farama_de_fantezie spunea...

daps ai dreptate... si totusi e greu sa treci peste...